Skip to content Skip to left sidebar Skip to right sidebar Skip to footer

Istorie

Loading

Există două versiuni orale cu privire la întemeierea acestei localităţi.
Astfel, se povesteşte că, pe vremea când moşia era încă sub stăpânirea boierească, trăia o femeie destoinică şi curajoasă, numită Moreanca (desigur soţia unui oarecare Moreanu). Curajoasa femeie stăpânea cu mare greutate pământul, căci se începuse coborârea pe vale a locuitorilor stabiliţi pe plaiuri, “veniţi din Ţara Ungurească”. Moreanca îi alungă cu parul de pe moşie. Pentru curajul cu care apără pământul şi destoinicia ei, boierul proprietar (care nu locuia în zonă) şi avea întinderi foarte mari de pământ, a dăruit Morencei locul care se va numi “Moreni”.

Prima atestare documentară a Moreniului datează din timpul domniei lui Petru Cercel, Voievodul care pe 18 iunie 1584, întăreşte “Jupânesei Caplea şi nepoţilor ei, Badea şi Calotă postelnici, satele Drăgăneşti şi Moarile în urma unor judecăţi”.

Satul cu gospodăriile lui intră treptat în posesiunea mănăstirii Mărgineni de care se desparte prin reforma marelui domnitor Alexandru Ioan Cuza. În aceeaşi perioadă şi moşia Stravopoleos este secularizată, locuitorii viitoarei comune devenind proprietari pe terenurile unde erau clăcaşi.

Viaţa economică şi socială a localităţii a suferit permanent transformări, cea mai importantă fiind cea din 1904 când apare prima sondă modernă.

Localitatea apare menţionată documentar ca sat prima oară, cu numele Moarile (datorită numeroaselor mori de pe valea Cricovului Dulce) sau Moara Rateşului, Moara Nouă, Moara Saşului. Din 1661 este cunoscută cu numele actual.

Administrativ, comuna Moreni apare în 1864. În 1868, în Moreni, existau cătunele, ca în 1876 să existe şi satele Neagra, Piscuri, Pleaşa, Râpa, Ţuicani. Din 1897 se stabilizează organizarea administrativa a comunei Moreni; având în componenţa sa satele Tisa, Stavropoleos, Ţuicani şi Pleaşa.

 

În anul 1931, Comuna Stavropoleos este o unitate administrativă de sine stătătoare, încercarea de a schimba numele localităţii în “Aurul Negru” nefiind însă acceptată de autorităţi.

La 17 septembrie 1947, prin unirea comunei Moreni cu Stavropoleos, apare oraşul Moreni, care din 1968, în urma formării judeţelor include şi Cartierul Schela Mare.

Pe 19 iunie 2003, prin Legea nr. 259/2003, localitatea a fost ridicată la rangul de municipiu. Din anul 1691 s-a exploatat petrol, a fost primul loc din România, si de fapt al treilea din lume unde s-a întamplat acest lucru.

 

Întinderea teritoriului administrativ

şi delimitarea teritorială

Municipiul Moreni este situat în partea de est a judeţului Dâmboviţa, la 22 km. depărtare de municipiul Târgovişte.

Municipiul se întinde pe o suprafaţă de 3508,26 Ha. şi se învecinează cu :

  • la Nord – Comuna Iedera
  • la Est – Comuna Filipeştii de Pădure
  • la Sud – Comuna I.L.Caragiale
  • la Vest – Comuna Ocniţa şi Gura Ocniţei

Localitatea este situată pe terasa inferioară a Cricovul Dulce, de o parte şi alta a râului, cu o dezvoltare mai mare pe partea stângă. Localitatea are mai multe cartiere.

Cartierul Schela Mare, situat în vestul Moreniului, pe o lungime de aproximativ 6 kilometri, de o parte şi de alta a şoselei Moreni – Târgovişte, este alcătuit (în special) din clădiri construite în perioada interbelică de către societăţile petroliere. Casele individuale pentru o familie sunt rarităţi. Blocurile, cu 2-3 etaje, sunt primele locuinţe de acest tip din Moreni, formând colonii, precum Pâscov, Steaua, Concordia, Interna­ţională, etc.

Cartierul Ţuicani este situat în VSV de oraş, pe o suprafaţă locuibilă de aproximativ 3 hectare, şi este alcătuit din locuinţe, proprietate personală, dar şi din locuinţe aflate în fostele clădiri ale societăţilor particulare.

Cartierele Bana şi Pleaşa, supuse dezafectării până în 1989, sunt zone ce pot intra în circuitul construcţiilor în viitor.

În cartierul Tisa, situat pe malul drept al Cricovului şi de-a lungul pârâului Tisa, se poate observa o modernizare arhitecturală, prin apariţia construcţiilor individuale de tip vilă.

În municipiul Moreni, după 1990, construcţiile de tip P+4, au fost realizate într-un număr foarte mic. Spre ieşirea din Moreni, în ultimii ani, au apărut locuinţe de tip vilă.

Configuraţia urbanistică optimă nu poate fi realizată fără existenţa şi sporirea spaţiilor verzi. În aceste condiţii, administraţia publică municipală a acordat o atenţie deosebită construirii de noi spaţii verzi, precum şi de locuri de joacă pentru copii în toate cartierele din municipiul Moreni.

Sari la conținut